Deficitul comercial din categoria de preparate din fructe şi legume, adică acele conserve şi sucuri pe care le găsim pe rafturile magazinelor, a ajuns în 2025 la 513 milioane de euro, în scădere cu 8% faţă de anul precedent, arată o analiză a ZF făcută pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

Într-un context internaţional tot mai com­petitiv pentru atragerea investi­ţiilor companiilor străine, rolul mana­geri­lor locali în atragerea investiţiilor străine devine din ce în ce mai important. În cadrul marilor companii multinaţionale, competiţia se duce adesea între subsidiarele aceluiaşi grup, iar investiţiile sunt decise şi în funcţie de „lupta“ dusă de managerii locali de a câştiga o parte din bugetul alocat investiţii­lor la nivelul grupului.

Apartamentele şi camerele de închiriat pe termen scurt listate pe Airbnb şi Booking au înregistrat circa 7,5 mili­oane de înnop­tări în peri­oa­da ianuarie – septembrie 2025, potrivit datelor de la Eurostat, care colec­tează aceste informaţii direct de la platfor­mele de rezervări, ceea ce arată dimensiu­nea reală a fenomenului Airbnb.

Olandezo-belgienii de la Ahold Delhaize au adus magazinele Profi şi Mega Image sub aceeaşi „umbrelă“ juridică. Cele două reţele şi-au „unit astfel oficial destinele“ la începutul lunii aprilie 2026. Dar relaţia dintre ele e mult mai veche.

Ultimii ani, în frunte cu 2025 şi 2024, s-au conturat a fi unii dintre cei mai buni pentru mediul de afaceri autohton când vine vorba de dezvoltarea dincolo de graniţele României, o dovadă în plus că firmele locale s-au maturizat, iar antreprenorii au acumulat capital pe care acum îl pun la treabă.

Piaţa asigurărilor este influenţată şi de contextul economic global. Unele industrii cresc, cum este cea a energiei regenerabile, iar altele încetinesc, precum sectorul IT, unde am observat o scădere a numărului de subcontractori, a spus Alexandra Durbacă, CEO al Leader Team Broker, în cadrul eimisiunii de business ZF Live.

Remus Vulpescu, CEO-ul Bursa de Valori Bucureşti (BVB), spune că instituţia intră într-o nouă etapă de dezvoltare, în care obiectivul central este creşterea nivelului de maturitate al pieţei locale, în contextul aderării României la OECD şi al unei baze în creştere de investitori.

Birocraţia, fiscalitatea, lipsa accesului la finanţare şi perspectivele negative în ceea ce priveşte exporturile sau investiţiile sunt doar câteva dintre problemele semnalate de antreprenori în ceea ce priveşte perspectivele economiei româneşti pentru acest an.

România se confruntă cu cea mai ridi­cată rată a tinerilor NEET din UE: 19,4% dintre tinerii cu vârste între 15 şi 29 de ani nu sunt nici în educaţie, nici în ocupare, nici în formare profesională, aproa­pe dublu faţă de media europeană, de 11%.

Pe datele de anul trecut, creşterea economică de 0,7% a fost asigurată, în proporţie de 1%, de investiţii (formarea brută de capital fix) şi doar de 0,1% de consum. Dacă privim în urmă, vedem însă că au fost ani în care participarea investiţiilor la creşterea economică a sărit bine chiar şi de 3%, aşadar 2025 nu a fost acel moment de inflexiune în care investiţiile înlocuiesc consumul, pe termen lung, ca motor de creştere.

Implementarea directivei europene privind transparenţa salarială promite să schimbe fundamental modul în care companiile îşi cons­truiesc politicile de remunerare şi relaţia cu angajaţii. Departe de a fi un simplu exerciţiu de conformare, miza este una mare în companii: de la productivitate şi retenţie, până la cultură organizaţională, riscuri juridice şi echilibru psihologic în organizaţii.

Valea Prahovei este sufocată de maşini, iar acest lucru este cel mai vizibil în weekenduri şi în perioada sărbătorilor. Singura soluţie pare a fi Autostrada Bucureşti-Braşov. Proiectul este prins în proceduri birocratice, iar anul 2031 este cel mai optimist termen de finalizare a lucrării.